1 De acolo a plecat Avraam spre @inutul Negheba \i s’a a\ezat între Cade\ \i |ur; \i a locuit o vreme în Gherar.
2 |i a zis Avraam despre Sarra, femeia sa: „Mi-e sor[”, c[ci se temea s[ spun[: „E femeia mea”, ca nu cumva b[rba@ii acelei cet[@i s[-l omoare din pricina ei. Iar Abimelec, regele Gherarului, a trimis \i a luat-o pe Sarra. 3 Dar Dumnezeu a intrat la Abimelec noaptea’n vis \i i-a gr[it: „Iat[, tu ai s[ mori din pricina femeii pe care ai luat-o, c[ci ea are b[rbat”. 4 Dar Abimelec, care nu se atinsese de ea, a zis: „Doamne, vei ucide Tu oare chiar \i oameni drep@ib? 5 Oare acela nu mi-a spus chiar el: E sora mea!? Ba \i ea mi-a spus: Mi-e frate!... Eu cu inim[ curat[ \i cu mâini nevinovate am f[cut aceasta”. 6 Iar Dumnezeu i-a gr[it în vis: „|tiu \i Eu c[ tu cu inim[ curat[ ai f[cut aceasta, \i Eu sunt Cel ce te-a ferit s[ p[c[tuie\ti împotriva Mea; iat[ de ce nu @i-am îng[duit s[ te atingi de ea. 7 |i acum, d[-i omului femeia înapoi, c[ci el e prooroc \i se va ruga pentru tine \i vei tr[i; dar dac[ nu o dai înapoi, s[ \tii c[ negre\it vei muri, tu \i to@i ai t[i”.
8 |i sculându-se Abimelec a doua zi de diminea@[, i-a chemat pe to@i slujitorii s[i \i’n auzul lor a povestit toate acestea; \i ei, to@i oamenii, foarte s’au înfrico\at. 9 |i l-a chemat Abimelec pe Avraam \i i-a zis: „Ce ne-ai f[cut? Cu ce @i-am gre\it eu de-ai adus asupra mea \i-asupra regatului meu un p[cat atât de mare? Tu mi-ai f[cut un lucru pe care nimeni nu l-ar face!” 10 |i a mai zis Abimelec c[tre Avraam: „Ce-ai urm[rit de-ai f[cut una ca asta?” 11 Iar Avraam a zis: „Am crezut c[ prin @inutul acesta lipse\te frica de Dumnezeu \i c[ voi fi omor_t
